Fructe de iarna: nuci, alune si migdale

Nuci, alune, migdaleNucile, alunele si migdalele proaspete (in special cele culese putin inainte de deplina lor maturitate) au o compozitie deosebita, diferentiindu-se de alte fructe prin urmatoarele caracteristici:
a) Bogatia mare de lipide, sau substante grase, care sunt constituite in majoritate din acizi grasi nesaturati; (acizii saturati nu depasesc 8-10 la suta). Nucile sunt bogate in special in acizi grasi polinesaturati (72 la suta din totalul acizilor grasi), iar alunele si migdalele contin in majoritate acizi mononesaturati, respectiv 76 la suta si 68 la suta din totalul acizilor grasi.
b) Continutul in apa al fructelor uscate este moderat (20-40 la suta), fata de cel al fructelor proaspete, care este de circa 85 la suta.
c) Nivelul glucidelor este modest la fructele uscate: 5-7 la suta si circa 10 la suta la cele proaspete.
d) Aportul proteinic este superior celorlalte fructe, variind intre 8 si 11 la suta. Aceste proteine contin toti acizii aminati esentiali: metionina, cistina si lisina.
e.) Aportul energetic deosebit este furnizat in proportie de 80 la suta de lipide: 525 kcal (2195 kjouli) in cazul nucilor proaspete, 385 kcal (1605 kjouli) in cazul alunelor proaspete (la 100 g).
f) Concentratia mare de minerale si oligoelemente (2-2,6 g la 100 g de fructe). Dintre minerale, valorile cele mai mari le are potasiul (690 mg la 100 g de nuci), fosforul (510 mg la 100 g de nuci si 230 mg la 100 g de alune). Urmeaza apoi magneziul (130 mg la 100 g de nuci si 56 mg la 100 g de alone) si calciul (44 mg la 100 g de nuci). Oligoelementele sunt si ele bine reprezentate: fier (2,4 mg la 100 g de nuci si 1,1 mg la 100 g de alune); zinc (intre 2,4 si 3,0 mg la 100 g) si cupru (0,21-0,31 mg).
g) Vitaminele sunt si ele bine reprezentate: vitamina E, (21 mg la 100 g de alune si 7 mg la 100 g de nuci); vitaminele din grupa B sunt de asemenea bine reprezentate, continutul lor fiind de 2-10 ori mai ridicat decat in cazul celorlalte fructe. In schimb, provitamina A este prezenta in mica cantitate, la fel si vitamina C.
h) Continutul bogat in fibre (6,5 si 5,5 g la 100 g de alune si respectiv nuci proaspete) constituite in majoritate din fibre solubile, mai ales din familia pectinelor).
Protejeaza inima
Studiile recente ale unor medici englezi (Fraser, 1992; Spiller, 1992; Durlach, 1993) au demonstrat ca nucile, alunele si migdalele, sau fructele oleaginoase numite generic nuts, constituie factori protectori importanti cardiovasculari. Acest lucru este atribuit in primul rand lipidelor si raportului dintre acizii grasi polinesaturati si saturati (7,4 pentru nuci, 2,7 pentru migdale si 2,2 pentru alune), apoi procentajului important de acizi grasi monoinsaturati (76 la suta in cazul alunelor si 68 la suta in cel al migdalelor), procentajului scazut de acizi grasi saturati (8-10 la suta in raport cu continutul lipidic total). Un alt mecanism posibil ce genereaza acest efect protector cardiovascular ar fi, spun specialisii mai sus mentionati, si cel al actiunii magneziului. Deficienta de magneziu constituie, dupa cum se stie, un factor de risc in cazul maladiilor cardiovasculare. Continutul de magneziu al nucilor, alunelor si migdalelor este ridicat: 15-22 mg. In fine, continutul bogat in fibre, in special solubile, le atribuie nucilor, alunelor si migdalelor un efect favorabil asupra sanatatii cardiovasculare.
Nuca, un fruct
care ingrasa
Nuca (Juglans regia), asa cum am vazut, este un fruct deosebit de caloric. Fructul este bogat in potasiu, fosfor, cupru, magneziu, vitamine, saruri minerale, diferite uleiuri volatile, materii grase, celuloza, ceea ce il face sa fie un complement nutritiv de calitate, chiar in cazul in care este consumat in cantitate mica (25-50 g). Acelasi lucru se poate spune si despre alune si migdale. Fructul, frunzele, ca si coaja de nuc contin mult magneziu, a carui lipsa, dupa cum se stie, genereaza tumorile maligne, ateroscleroza, accidentele cerebrale si astmul bronsic, precum si alte boli destul de serioase. Frunzele de nuc au o actiune puternic bactericida, astringenta, hipoglicemianta si tonifianta. Se folosesc pentru tratamentul TBC-ului pulmonar, al bolii Basedow, al unor infectii ale tubului digestiv, precum si al unor boli de piele.
Cum pregatim
diverse decocturi,
infuzii si tincturi
Decoctul de frunze de nuc se pregateste in felul urmator: peste o lingura de frunze maruntite se toarna 2 pahare de apa. Se fierbe timp de 15 minute in vas acoperit cu capac, dupa care se strecoara. Se administreaza cate un pahar de trei ori pe zi. Decoctul poate fi folosit si pentru clatirea gatului, in caz de inflamatie. In caz de podagra sau reumatism, foarte eficiente sunt baile la temperatura camerei (un litru de decoct la o baie). In hemoragiile nazale este deosebit de eficient praful obtinut din frunzulitele de nuc, aflate in apropierea fructului necopt.
Uleiul de nuca se prepara in felul urmator: se pun nucile verzi intr-un vas de sticla, se toarna deasupra ulei de masline, dupa care se inchide bine vasul si se lasa timp de 40 de zile la soare. Se strecoara si se pastraza la loc intunecos si uscat. Acest ulei se foloseste in dermatoze, litiaza renala, enurezis, varice, arsuri si rani care se vindeca greu. Infuzia din membrana nucilor este un mijloc eficient in angina: peste o lingurita de membrane maruntite se toarna un pahar de apa clocotita si se lasa 2-3 ore. Se clateste gatul de cateva ori cu infuzie calduta. Tinctura obtinuta din membrana despartitoare interna este recomandata in mastopatii si fibrom uterin: se iau membranele de la 20-25 de nuci, se toarna peste ele o jumatate de pahar de alcool sau votca si se lasa timp de 10 zile la loc uscat si intunecos. Se iau cate 20 de picaturi in putina apa, cu 20-30 de minute inainte de masa.
Fructele coapte sunt recomandate in caz de aciditate prea mare a stomacului (2-3 nuci pe zi), de asemenea in hipertensiune: 5-6 nuci pe zi, vreme de 50 de zile, de preferinta amestecate cu miere. Se face o pauza de doua luni, dupa care se repeta tratamentul.
Miezul de nuca este recomandat in caz de slabiciune generala si extenuare. Se poate pregati in acest caz o bautura energetica dintr-un pahar de suc proaspat de fructe, amestecat cu miez de nuca si miere.
Contraindicatii
Nucile sunt contraindicate in boli ale intestinului.
Aluna este nutritiva si energetica. Ea contine calciu, fosfor, clor, sodiu, fier, cupru, vitamine, materii grase si azotate, celuloza.
Fructul este indicat in anemii, litiaze urinare, meteorism si diaree. Nu sunt recomandate insa mai mult de 8-10 fructe pe zi.
Aluna
Frunzele de alun au proprietati tonifiante si vasoconstrictoare. Infuzia de frunze de alun se prepara astfel: peste o lingura de frunze se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa o ora, dupa care se strecoara. Se administreaza cate 1/3 de pahar, de 3 ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa.
Infuzia de frunze se mai foloseste sub forma de comprese in tratamentul ulcerelor gambelor. Migdala, un fruct energetic si remineralizant
Migdala (Prunus amygdalis) este un fruct foarte caloric (migdala uscata contine 606 kcal la 100 g). Ea contine saruri minerale: calciu, fosfor, potasiu, sulf, magneziu, vitamine, materii grase, materii azotate, celuloza. Este un bun echilibrant nervos, remineralizant, antiseptic intestinal. Fructul necopt este bun pentru eliminarea sarurilor de metale grele din organism. Fructele coapte, amestecate cu miere, sunt indicate in insomnii, anemii si astm bronsic. Data fiind marea putere nutritiva a migdalelor, acestea trebuie consumate cu moderatie: 6-10 fructe pe zi, de la caz la caz.

Articole asemănătoare