Despre rotatia culturilor

Rotatia culturilor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a aparut ca o necesitate in dezvoltarea agriculturii. Importanta rotatiei culturilor consta in contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate pe teren, oranduite dupa un plan special in acest scop.

Rotatia permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola sau la orice proprietar de pamant indiferent de marimea acesteia si inlesneste planificarea anticipata a sarcinilor agricole cum sunt: sistemul de lucrare a solului, aplicarea ingrasamintelor, combaterea bolilor si daunatorilor, combaterea buruienilor, recoltarea si depozitarea productiei. Rotatia culturilor contribuie substantial la rezolvarea atat a problemelor agrotehnice, cat si a celor economice si organizatorice, rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii la toate plantele cultivate.

Toate aspectele ridicate in legatura cu rolul si importanta rotatiei culturilor in agricultura moderna obliga ca de fiecare data sa fie analizata, din toate punctele de vedere, interactiunea dintre masurile agrofitotehnice aplicate si succesiunea culturilor, ca o conditie esentiala de sporire a productiei si mentinere a fertilitatii solului. In perspectiva, rotatia culturilor constituie una din masurile agrotehnice de baza care contribuie la reducerea consumului de energie pe unitatea de suprafata si produs. Un rol deosebit de important are rotatia culturilor ca masura eficienta de protectie a ecosistemelor si de poluare a solului. Rotatia culturilor ramane masura agrotehnica de cea mai mare importanta in rationalizarea consumului de carburanti, ingrasaminte, erbicide, insectofungicide, apa de irigat si alte imputuri necesare procesului de productie.

Trecem in revista cateva caracteristici ale urmatoarelor grupe de plante:

Leguminoasele anuale au rol ameliorator fiindca imbogatesc solul in azot. Ele elibereaza terenul devreme si deci acesta poate fi pregatit pentru semanaturile de toamna. Sunt cuprinse in aceasta grupa: mazarea, fasolea, soia, lintea, nautul, lupinul, bobul mazarichea, latirul si fasolita. Se cultiva dupa cereale paioase si dupa prasitoare. Sunt foarte bune premergatoare pentru cereale paioase de toamna si mai ales pentru grau.

Prasitoarele si acestea au rol ameliorator prin aratura adanca, ce se aplica, prin ingrasarea cu ingrasaminte organice si prin efectul prasilelor. Se pot cultiva dupa leguminoase perene, telina si indeosebi dupa cereale paioase. Unele dintre prasitoare pot fi cultivate dupa alte prasitoare sau dupa ele insesi.

Cerealele paioase dintre acestea, cerealele de toamna cer premergatoare timpurii, au nevoie de apa in sol pentru germinatie si de mult azot pentru crestere si dezvoltare. Ele elibereaza devreme terenul. Cele mai bune productii se obtin daca au fost semanate dupa leguminoase anuale. Cerealele de primavara se cultiva adesea dupa prasitoare, dar reusesc si dupa cereale de toamna.

Plantele tehnice se cultiva dupa cereale paioase si plante prasitoare, sunt bune premergatoare pentru culturi de primavara.

Leguminoasele perene in aceasta grupa se incadreaza lucerna, trifoiul, spaceta si ghizdeiul. Se cultiva dupa prasitoare, cereale paioase. Cand se cultiva in amestec cu graminee perene, acolo unde reuseste un astfel de amestec, se poate cultiva acest amestec dupa aceleasi plante ca si leguminoasele perene.

Alte articole

Produse din magazin

• PRIMULE pentru 1 MARTIE 3,5 lei / ghiveci !!!! Contacteaza
• Gardul viu-minune! Contacteaza
• Sistem de pulverizare a apei Contacteaza