Grădina Botanică din București

Grădina Botanică din București a fost înființată ca instituție în anul 1860, pe lângă Facultatea de Medicină și Farmacie, de către doctorul Carol Davila. Ocupa o suprafață relativ mică (7 ha), localizată în partea stângă a Șoselei Cotroceni. Amenajarea adecvată a acestui spațiu, ca bază didactică și de cercetare, a fost realizată sub conducerea priceputului botanist Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituții.

 

Începând cu anul 1866 conducerea Grădinii Botanice a fost preluată de către profesorul dr. Dimitrie Grecescu, personalitate marcantă a botanicii Românești, care a contribuit substanțial la dezvoltarea ei ulterioară, atât prin îmbogățirea colecțiilor și stimularea relațiilor de schimb cu grădinile botanice din alte țări Europene, cât și prin publicarea primului catalog de plante existente în sectoarele în aer liber și în serele grădinii, catalog ce includea 3.700 de specii.

 

După 1870 progresul Grădinii Botanice a fost brusc întrerupt, terenul fiind destinat amenajării unui parc de agrement pentru familia regală. În aceste condiții, în anul 1874 Grădina Botanică a fost mutată de pe vechiul amplasament, în centrul orașului pe terenurile palatului Vasile Șuțu situate în fața Universității. În același an, instituția a trecut în componența Universității din București, funcționând pe lângă Facultatea de Științe și având la conducere pe remarcabilul profesor dr. Dimitrie Brandza. Condițiile improprii dezvoltării unei grădinii botanice l-au determinat pe marele botanist să întreprindă numeroase demersuri pentru a obține un teren adecvat reamenajării acestei instituții, în conformitate cu misiunea pe care trebuia să și-o îndeplinească. În anul 1884 acțiunile sale au fost încununate de succes, alocându-se în baza decretului nr. 659 din 28 Februarie terenul și fondurile necesare. Amenajarea noilor spații, care corespund amplasamentului actual al Grădinii Botanice, a presupus construirea și popularea primelor sere (utilizând modelul serelor Grădinii Botanice din Liege), construirea Institutului Botanic în care au funcționat, până la bombardamentul din 4 Aprilie 1944, disciplinele de Biologie vegetală, Herbarul și Muzeul Botanic, ca și efectuarea principalelor plantații de arbori și arbuști.

 

Trecerea Grădinii Botanice, în anul 1932, sub administrarea Primăriei Municipiului București, a condus la înstrăinarea sa, pentru un timp, de la rosturile și menirea ei firească. Cel de al doilea război mondial i-a adus de asemenea pagube substanțiale, afectând puternic clădirile existente, colecțiile de plante, spațiile exterioare și implicit desfășurarea activităților didactice și științifice.

 

Situația Grădinii Botanice s-a schimbat însă radical începând cu anul 1954, când a trecut din nou sub conducerea Universității din București, poziție pe care și-o menține și în prezent. În acest sens, procesul de revigorare a fost marcat de construcția unui complex de sere de producție, destinat să asigure materialul vegetal necesar sectoarelor exterioare, de construcția (1960) noului Institut Botanic, în care funcționează în prezent disciplinele Botanice, Microbiologia și Genetica, precum și Herbarul General (secția de plante superioare), de construcția complexului de sere de expoziție (1973-1976) cu o suprafață de peste 2.500 mp și de inaugurarea în anul 1978 a unui nou Muzeu Botanic, amenajat pe baze ecologice.

 

Abia în anul 1994, o dată cu prima Sesiune Națională de Comunicări Științifice Botanice, Grădina Botanică bucureșteană primește numele profesorului dr. Dimitrie Brandza, cel care s-a străduit atât de mult să o refacă pe amplasamentul său actual.

Articole asemănătoare

  • Conferinte cu experti internationali organizate de RENEXPO South-East Europe

    Pentru a treia oară RENEXPOź South-East Europe prezintă conferințe de înaltă calitate cu experți internaționali și români în perioada 24-26 noiembrie 2010, la Sala Palatului din București.

  • Activistii Greanpeace blocheaza Ministerul Mediului

    Astăzi, activiști Greenpeace din România, Ungaria și Austria au blocat intrarea principală a Ministerului Mediului din București

  • Grădina Botanică "Alexandru Borza" a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca

    Grădina Botanică este o instituție ce aparține Universității Babeș-Bolyai și a fost fondată în 1920 de prof. Alexandru Borza. Se întinde pe o suprafață de peste 140.000 mp, solul său fiind adecvat pentru creșterea plantelor din toată lumea. Colecția sa constă în 10.000 de taxoni cultivați în sere sau în sectoarele exterioare ale grădinii.

  • Grădina Botanică a Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Galați

    În 1990 directorul Muzeului de Științe Naturale din acea perioadă, sugerează Consiliului Județean și apoi Ministerului Culturii fondarea unei noi instituții muzeale cu o structură complexă care să fie adecvată, prin diversitatea patrimoniului, a modalităților de expunere, necesităților și argumentelor pentru a face publicul să conștientizeze importanța conservării naturii prin informare și cunoaștere.

  • Grădina Botanică "Anastasie Fătu" a Universității "Al. I. Cuza" Iași

    Grădina Botanică din Iași, prima instituție de acest fel în România, a fost fondată în 1856 de către naturalistul și fizicianul Anastasie Fătu. Grădina Botanică a fost mutată pe amplasamentul actual în 1963 și acoperă o suprafață de circa 100 ha. Tipul de sol, caracteristicile geografice, expoziția, altitudinea sunt extrem de variate și în consecință, potrivit pentru cultivarea a numeroase specii autohtone și exotice.