Drosera capensis

Drosera capensis cu frunza lata

Familie: Droseraceae
Tip: planta carnivora
Expunere: plin soare - partial umbra
Sol: acid, umed

Drosera capensis rosie

frunza de Drosera capensis

Descriere
Drosera capensis este o planta destul de usor de crescut. Este originara din sudul Africii, zona Cape-ului, de la care isi trage denumirea din engleza: Cape sundew, African sundew. Drosera capensis este o planta carnivora perena cu frunze drepte, de pana la 6,5 cm lungime, mai subtiri la baza. Frunzele sunt acoperite cu multe tentacule ce secreta o seva lipicioasa care atrage insectele; aceste tentacule se afla pe partea superioara a frunzelor si au un aspect umed, lipicios care se pare ca le face irezistible insectelor. Odata ce o insecta sau gandac este prins pe un tentacul, frunza se ruleaza incet (cam in 15-20 de minute) in jurul acesteia, aducand toate celelalte tentacule in contact cu sarmana insecta. Drosera capensis secreta enzime digestive in seva si aceasta ajuta la descompunerea rapida a prazii. Mai mult, cu cat insecta incearca mai mult sa se elibereze, cu atat tentaculele se vor strange mai tare in jurul ei.

In sera, Drosera capensis infloreste toamna. Florile sunt mici, roz, de pana la 1 cm; nu au nevoie de polenizator si produc sute de seminte.

floare de Drosera capensis

Drosera capensis rosie 312

frunza de Drosera capensis

Ingrijire si cultivare
Drosera capensis este o planta carnivora destul de usor de ingrijit intr-o sera sau intr-un terariu. Desi planta se dezvolta foarte bine in lumina puternica, soarele direct trebuie evitat (mai putin pe timpul iernii, cand razele nu sunt atat de puternice). Plasarea intr-o zona cu umbra partiala este cea mai buna optiune. De asemenea, expunerea la lumina fluorescenta este benefica (distanta dintre planta si sursa de lumina trebuie sa fie de minim 10-15 cm).

Desi Drosera capensis tolereaza temperaturi de la 4 - 36 grade Celsius, dar cel mai bine se dezvolta la 20 - 25 grade Celsius.

Plantarea
Folositi un container de plastic de 11-15 cm diametru (cam aceasta este dimensiunea necesara pentru drosera). In sera, utilizati un amestec de pamant format din 2 parti turba si 1 parte nisip. Pentru terariu, va trebui sa adaugati un strat de cel putin 2,5 cm de carbune de plante inainte de a turna pamantul. Daca planta carnivora este cultivata in ghiveci, tava trebuie sa aiba mereu apa, asa ca asezati ghiveciul pe un strat de pietricele, pentru ca apa sa nu se infiltreze si sa dauneze radacinilor. Partea inferioara a tulpinii trebuie ingropata de tot in pamant, iar transplantarea este recomandata din cand in cand, cand planta a crescut si are un aspect neingrijit. Radacinile tinere sunt produse pe masura ce tulpina se lungeste. Florile mici, roz, apar pe tulpini inalte si pot face multe seminte, daca sunt indeplinite conditiile necesare. Daca nu doriti sa recoltati semintele, inlaturati floarile dupa ce s-au ofilit.

floare de Drosera capensis

Drosera capensis cu frunza ingusta

Lumina
Drosera capensis are nevoie de multa lumina pentru a-si pastra aspectul de planta "picurata cu roua". Amplasati-o intr-un loc in care sa primeasca pana la 4 ore de lumina puternica (chiar soare direct cand acesta nu este prea puternic, iarna) si in rest numai lumina multa. Evitati sa expuneti drosera la razele puternice ale soarelui de amiaza, vara. Cel mai benefic este soarele de dimineata.

Daca nu aveti o fereastra plasata intr-o zona bine luminata, atunci expuneti planta la o sursa artificiala de lumina - tuburi fluorescente de 40 de watti sau cele de tip compact care au echivalentul a 100 de watts. Sursa de lumina nu trebuie sa fie la mai putin de 20 de cm de planta. Sursa de lumina trebuie sa fie aprinsa 16 ore pe perioada primaverii si verii, iar toamna si iarna numai 12 ore. Evitati sa folositi becuri incandescente, pentru ca acestea produc prea multa caldura si spectrul de lumina nu este cel corect.

Lastarii si frunzele noi care au o culoare palida sunt un semn ca planta are nevoie de mai multa lumina. O Drosera capensis sanatoasa va avea intotdeauna tentaculele rosii, desi varietatea verde nu are nici o nuanta de rosu.

Udarea
Drosera trebuie mentinuta in pamant umed, dar nu foarte imbibat cu apa; acesta NU trebuie lasat sa se usuce de tot. La fel ca la majoritatea celorlalte plante carnivore din acest grup, nu esre recomandabil sa udati frunzele. In plus, folositi numai apa distilata sau apa de ploaie, pentru ca apa de la robinet nu este tolerata.

Fertilizarea
Tratarea cu substante fertilizatoare nu este necesara pentru ca Drosera capensis, ca si celelalte plante carnivore, prinde singura insectele sau gandacii care ii asigura hrana. Daca dintr-un motiv sau altul planta nu mai poate face acest lucru, cel mai bine este sa ii asezati dvs. insecte pe frunze, o data pe luna (cantitate suficienta pentru o dezvoltare optima). In timpul perioadelor de iarna, alternati perioadele de udare cu unele mai uscate. Plantele insectivore sunt adaptate la conditii mai proaste, in care sa nu primeasca substante nutritive (ele obtin nitrogen, fosfor si alte minerale necesare din insectele pe care le prind). Tratarea cu substante fertilizatoare le poate dauna, daca sunt crescute in sera.

Situatia sta altfel daca drosera dvs. este amplasata intr-un terariu, adica intr-un mediu inchis. Dvs. va trebuie sa "hraniti" practic planta cu insecte. Nu dati carne droserei si evitati sa o hraniti pe timpul iernii, cand dezvoltarea plantei incetineste. De asemenea, nu "hraniti" drosera daca tentaculele nu au seva.

Drosera capensis var. alba

Drosera capensis

Transplantarea
Unele Drosera capensis pot deveni destul de robuste, de aceea este bine sa le transplantati in fiecare an. Schimbati pamantul (ajuta la aerisirea radacinilor si la starea general buna a plantei) si, daca este necesar, alegeti si un ghiveci mai mare. Transplantarea se poate face in orice perioada a anului.

Daca trebuie sa schimbati si ghiveciul, alegeti unul mai inalt, pentru ca radacinile droserei cresc destul de mult. In plus, planta creste mai repede daca radacinile au unde sa se dezvolte.

Inmultire
Drosera capensis se inmulteste prin divizare, fragmente de radacina sau prin seminte (care sunt de obicei foarte fertile).

Presarati semintele de Drosera capensis pe pamant de orice fel. Nu conteaza daca suprafata este acoperita de muschi, atata timp cat acesta nu se va dezvolta atat de mult incat sa sufoce planta. Urmatorul pas este fie sa puneti ghiveciul cu totul intr-o punga de plastic pe care sa o inchideti, fie sa il asezati sub o sursa de lumina artificiala (dar nu prea aproape) - toate asetea sunt necesare pentru ca semintele au nevoie de o temperatura de 20-25 grade Celsius pentru a germina. Dupa ce acestea au incoltit (in mod obisnuit dupa 2 saptamani), scoateti ghiveciul din punga de plastic si asezati-l intr-un loc cu un grad mai scazut de umezeala, dar cu o buna circulatie a aerului. Aveti grija in aceasta perioada la larvele de tantari, pentru ca acestea mananca radacinile lastarilor. Plantutele tinere vor creste mai greu la inceput, asa ca trebuie sa aveti rabdare.

Odata ce drosera este destul de mare o puteti hrani cu insecte mici sau cu viermi uscati de care se gasesc la pet shop-uri. Daca hrana s-a mucegait, deci nu a fost digerata complet de planta, data viitoate folositi mai putina.

Varietati
In afara de forma obisnuita de Drosera capensis, exista si alte varietati:
Drosera capensis cu frunza lata - frunzele acesteia sunt de doua ori mai late decat la forma obisnuita; n general, este o planta mult mai mare.
Drosera capensis cu frunze rosii - cand este amplasata intr-o zona cu lumina puternica, frunzele si tuplina devin rosii; dezavantajul acestei varietati este ca se dezvolta mai greu.
Drosera capensis cu frunze albe - aceasta varietate nu are nici un pigment de culoare; frunzele sale sunt verzi, iar tentaculele albe.

Toate varietatile de Drosera capensis produc flori pe tot parcursul anului. Fiecare tulpina de flori poate produce pana la o mie de seminte.

Lavinia Rorich
28.04.2006
copyright @ Gradinamea.ro

Articole asemănătoare

  • Roua cerului si Rezervatia Tinovu Mohos

    Roua cerului (Drosera rotundifolia), unica planta carnivora din Romania se intalneste in turbariile din muntii nostri dar si in nordul Europei, America de Nord, Siberia, Corea, Japonia si Noua Guinee.

  • Plumbago sau floarea aducatoare de dragoste

    Lumina este factorul cheie in cultivarea si mai ales inflorirea acestei plante. Are nevoie de foarte multa lumina, chiar si vara o puteti tine in soare direct daca nu este prea puternic. Insuficienta luminii afecteaza negativ calitatea infloririi.

  • Veltheimia bracteata

    Planta din categoria bulboaselor, ce formeaza o rozeta larga de frunze verzi lucioase, mari, de cca 30-35 cm lungime, cu margini ondulate. Din mijlocul acestei rozete se inalta o tija florala de cca 40-50 cm

  • Fockea edulis - o nuca necomestibila dar foarte decorativa

    Recent aparuta si pe piata de plante de la noi din tara, Fockea edulis a fost imediat apreciata de iubitorii de cactusi si suculente, care au adaugat-o rapid la colectiile lor. Faptul ca se multumeste cu foarte putina atentie, precum si adaptarea ei rapida la conditiile de mediu din locuintele noastre, au facut din aceasta planta o alegere inspirata pentru posesorii ei.

  • Roua cerului, spaima insectelor

    Roua cerului, denumita stiintific Drosera rotundifolia, este una din putinele plante carnivore ce pot fi intalnite si in Romania; specie ocrotita, ea poate fi admirata in turbariile muntoase, majoritatea astazi aflata in rezervatii naturale.