Vitamina C - cat ne trebuie si cum o procuram?

Vitamina C este cel mai cunoscut nutrient din lume, insa in ciuda acestui lucru vor ramane mereu lucruri interesante de aflat despre ea. Intalnita in literatura de specialitate sub denumirea formala de acid ascorbic, vitamina C a fost pentru intaia data separate si cercetata de biochimistul ungur Albert Szent-Gyorgi, in anul 1928.

Dupa aceasta reusita, stiinta nutritiei va parasi practic “evul mediu” in care se gasea, pentru a intra in etapa modernitatii. Vitamina C este un nutrient esential in sintetizarea si mentinerea colagenului in organism, substanta - de care ati mai auzit probabil – implicata in crestea si regenerarea oaselor, a tendoanelor si cartilajelor. De asemenea, mai joaca un rol de baza in formarea a opt enzime si contribuie la integritatea celulelor, gratie calitatilor sale antioxidante.

Cele mai multe animale produc singure cantitatea de vitamina C care le este necesara pentru desfasurarea proceselor biologice. In tot cazul, omul si alte cateva specii si-au pierdut aceasta capacitate, fiind obligate sa-si procure nutrientul din surse exterioare lor, prin alimentatie.

Din fericire pentru noi, vitamina C este relativ abundenta si poate fi procurata din majoritatea fructelor si legumelor. Alimentele bogate in acid ascorbic includ cu precadere fructele citrice (portocala, lamaia, grapefruitul, etc) dar si ardeiul rosu, patrunjelul, morcovul, broccoli, cartoful sau banana.

Atentie insa, pentru ca in ciuda raspandirii in lumea vegetala, vitamina C ramane totusi un nutrient delicat. Substanta se descompune la temperaturi mai mari de 190 grade Celsius si se poate pierde definitiv in timpul gatirii (prin fierbere, frigere sau prajire). Consumati, prin urmare, cat va sta in putinta,  fruncte si legume crude sau macar in alternanta cu mancarurile gatite. 

Cantitatea de vitamina C din alimente provenite din plante depinde si de alti factori: varietatea exacta a plantei, conditiile solului, climatul in care s-a dezvoltat, perioada de timp dintre recoltare si consumare, conditiile de pastrare, metoda de preparare.

O data ajunsa in organism, vitamina C are o durata de viata in fluxul sangvin de numai 30 de minute.  Aproape 90% din cantitatea de nutrienti va fi aborbita la nivelul intestinului subtire, si folosita in procesele vitale ale organismului. Spre deosebire de cele mai multe vitamine si minerale,  acidul ascorbic prezinta o particularitate: este solubil in apa, fapt cu implicatii in proprietatile sale biochimice.

Aporturile recomandate sunt de 35 - 65 miligrame de vitamina C pe zi pentru copii, si de 60 - 100 miligrame pentru adulti si adolescenti. Pentru fumatori este recomandat un aport mai sporit, de circa 120 miligrame pe zi fiindca, dupa cum s-a aratat, vitamina este foarte sensibila la caldura si oxideaza usor.  

Sursa foto

I. C.

Articole asemănătoare

  • Ce nu stiati despre fructe si legume

    Fructul de kiwi este o sursa foarte buna de vitamina E si are in medie mai multa vitamina C decat o portocala, de regula optiunea numarul unu atunci cand avem nevoie de o cura pentru a preveni racelile de sezon.

  • Vitamina A, de ce ne trebuie si unde o gasim?

    Vitamina A, cea dintai in grupa vitaminelor liposolubile, se intalneste sub doua forme: retinol (A1) si dehidroretinol (A2). Daca denumirile v-au trimis o clipa cu gandul la “retina”, sa stiti ca acest lucru nu este intamplator.

  • Portocalele, mai antioxidante decat suplimentele de vitamina C

    Intr-un studiu intocmit peste ocean, consumul de fructe si-a dovedit superioritatea fata de suplimentele de vitamina C in protectia organismului.

  • Fructele cu continut bogat de vitamina C previn racelile

    Consumul de fructe este recomandat si in sezonul rece, deoarece fructele pe care le avem la indemana iarna au un continut bogat de vitamina C si pot preveni racelile.

  • Cand si cum folosim ingrasamintele ?

    Daca gradinaritul este trecut pe lista hobby-urilor dumneavoastra cu siguranta v-ati gandit cand si cum trebuie sa folositi ingrasamintele. De asemenea s-ar putea sa fi gresit deseori din cauza ca ati adaugat prea multe substante nutritive plantelor, sau prea putine.