Calitatile fructelor deshidratate

 

 Valorificarea fructelor deshidratate este o traditie veche cu origini in perioada Antichitatii. Datorita conditiilor climatice in care traiau, egiptenii au fost cei dintai care au descoperit proprietatile exceptionale ale strugurilor uscati, cunoscuti sub numele de stafide.

 

Istoria omenirii scoate la lumina numeroase exemple care releva importanta acordata fructelor deshidratate de-a lungul timpului. Spre exemplu, ele au fost vreme de secole hrana de baza a navigatorilor si  au dat energie trupelor lui Hanibal sa traverseze muntii in drum spre Roma.

 

Dar nu numai in trecut fructele uscate reprezentau cheia supravietuirii ci si in prezent, intrucat acestea fac parte din meniul astronautilor aflati in misiuni spatiale.     

 

Chiar daca in prezent sunt putin utilizate pe scara larga, fructele deshidratate reprezinta fara indoiala  o veritabila sursa de beneficii capabila sa le substituie cu succes pentru o vreme pe cele proaspete. Ele au avantajul de a fi disponibile in orice perioada a anului si de a avea o valoare nutritiva similara, atat consumate simple cat si in diferite retete de prajituri.

 

Supermarketurile si majortatea unitatilor comerciale aduc spre vanzare stafide, smochine, curmale, prune si caise, acestea fiind cele mai cunoscute produse de acest tip. Celelalte sortimente sunt puse la dispozitie in magazinele specializate pe vanzarea produselor sanatoase.      

 

Dintre toate, stafidele sunt poate cele mai apreciate si indragite. Este imposibil ca cineva sa nu-si aduca aminte cu placere de gustul pe care il ofereau prajiturilor in copilarie. Stafidele furnizeaza 70 % fructoza pura, nu contine grasimi sau colesterol si are un nivel scazut de sodiu. De asemenea reprezinta o sursa buna de fibre, antioxidanti vitamine si minerale.

 

Caisele deshidratate se remarca printr-un continut extrem de bogat de fibre, beta-caroten si prin prezenta licopenului care este un antioxidant puternic. Studii recente au emis chiar ideea ca datorita carotenilor acestea reduc riscul de cancer la laringe, esofag si plamani.

 

Desi nu sunt fructe caracteristice tarii noastre, curmalele au castigat aprecierea tuturor datorita gustului dulce inconfundabil. Acestea contin fibre, fructoza, fier, sodiu, potasiu, vitamina A, vitamina B, calciu, fosfor si cupru care ajuta organismul sa combata afectiuni precum constipatia, anemia sau oboseala. Nu in ultimul rand curmalele au capacitatea de a oferi protectie impotriva cancerului de stomac.

Articole asemănătoare

  • Salata cu fructe de toamna

    Un desert incarcat de vitamine si gusturile intense ale fructelor de toamna, cu mere coapte, pere dulci, struguri, miez de nuca, alaturi de frisca si putina miere, fara a uita strugurii care au prins in boabele lor soarele si caldura verii.

  • Strugurii si telina - in topul fructelor si legumelor contaminate cu pesticide in Franta

    ONG-ul Generations futures a publicat recent un studiu privind contaminarea cu pesticide a fructelor si legumelor consumate in Hexagon, iar cifrele s-au dovedit mult peste cele mai pesimiste asteptari, precizeaza lemonde.fr. Astfel, conform raportului 73 la suta dintre fructele analizate erau contaminate, iar in cazul legumelor procentul este de 41 la suta.

  • Fructele deshidratate ingrasa

    Pe vremuri, oamenii uscau fructele pentru a le conserva si consuma in timpul sezonului rece.

  • Mango - regele fructelor exotice

    Supranumit "regele fructelor", mango este unul dintre cele mai populare produse naturale ce se gasesc la tropice avand alaturi de savoare si gust incantator o multime de alte calitati.

  • Povesti hazlii din istoria rosiilor

    Rosiile au o istorie interesanta. Se numara printre alimentele sanatoase pe care ar trebui sa le consumam cat de des putem, alaturi de cartofi sau vinete. Am putea sa consideram rosiile ca facand parte din categoria fructelor, nu a legumelor.


Warning: fopen(cache/4be19fd9e3be1bd98ea49aae50755a60) [function.fopen]: failed to open stream: No such file or directory in /var/www/html/lib/classes/loadcache.lib.php on line 139