Rodia – traditie si simbolism

Povestea rodiilor ar fi inceput sa se scrie odata cu cea a marilor civilizatii ale Asiei, in spatiul Persiei din vechime. Fiind una dintre cele mai inzestrate fructe din punct de vedere al proprietatilor medicinale, nu este de mirare de ce a patruns adanc in cultura orientala si s-a raspandit in sud-estul Europei inca de timpuriu.

Rodierul salbatic nu crestea in mod natural in spatiul egeean prin neolitic, dar a patruns de-a lungul acelorasi retele culturale ce au adus-o si pe zeita adorata de anatolieni sub numele de Cybele.

Rodierul este o planta rezistenta la seceta, si poate fi cultivata in regiuni uscate cu clima mediteraneana (cu ierni ploioase) sau in regiuni cu veri ploioase. Data fiind etimologia sa si presupusul habitat precizat in cartea Genezei, este foarte posibil ca “fructul oprit” din Gradina Edenului sa fi fost mai degraba o rodie decat un mar. Printr-o rodie o pacaleste si Hades pe Persefona sa petreaca 6 luni in Tartar.

Traditia evreiasca precizeaza in legatura cu aceste fructe ca sunt un simbol al virtutii intrucat ar numara atatea seminte cate porunci cuprinde Tora, adica 613. Din acelasi considerent, rodia mai este un element comun in decoratiile religioase crestine, intalnit indeosebi pe vesminte si obiecte de cult din metal.

Rodia a fost privita ca o regina intre fructe din cele mai vechi timpuri. Babilonienii credeau ca daca mestesca seminte de rodie devin invincibili in lupta si  insoteau faraonii in criptele lor monumentale dincolo de moarte. Soldatii din unitatea de infanterie de elita din Persia antica, aveau sulite cu contragreutati din aur sau din argint in forma de rodie la maner.

Rodia inca poseda in timpurile moderne valente simbolice puternice, la unele popoare. In Iranul zilelor noastre, se crede ca fructul aduce viata lunga si sanatate. Grecii pregatesc pentru comemorarea mortilor „kollyva” (coliva), din grau fiert amestecat cu zahar, si o orneaza cu rodii.

La chinezi rodiile beneficiaza de asemenea de o interpretare familiala, simbolizand fertilitatea. Unul dintre darurile de nunta cele mai frecvente in Orientul Indepartat este un tablou ce reprezinta o rodie desfacuta. Intelesul este “100 de seminte, 100 de fii” derivand din omonimia termenului “zi”, care se traduce atat prin “seminte” cat si prin “fii”. 

Sursa foto: wikipedia.org, israelity.com 

I. C.

Articole asemănătoare