Castravetii

CastraveteCultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda).
Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe rand.
Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel.
Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita.
De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp.
Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina.
Pentru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison.
Ingrijire:
Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib.
Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc.
Udarea se face numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi.
O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3.


Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile de la prima.
Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod.
De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.

 

Articole asemănătoare

  • Cinci motive pentru care este bine sa mananci castraveti

    Legume indicate in perioada caniculara pentru ca ajuta la hidratarea organismului, cu putine calorii, castravetii contin multa vitamina A si vitamina C, vitamina E, enzime utile pentru o digestie mai usoara, saruri minerale (magneziu, potasiu, fier, calciu), iar consumul regulat ajuta la prevenirea actiunii nefaste a radicalilor liberi.

  • Castraveti cu smantana

    Un aperitiv mai putin obisnuit dar un gust vegetal proaspat, intens, pus in evidenta de cel bogat de smantana.

  • Salata de sunca

    Este un fel greu, consistent, cu multe gusturi care se amesteca si calorii, dar din cand in cand poate fi un rasfat gastronomic.

  • O gradina de legume de invidiat

    Ati plantat in gradina de legume mai multe rasaduri de rosii, dar desi ati ales un soi bun nu sunteti tocmai multumiti de rezultate? In afara ingrasamintelor chimice puteti incerca solutii devenite clasice (sa adaugati coji de ou sau zat de cafea in pamant) sau sa alegeti o varianta ieftina, simpla, care va da tomatelor un gust mai dulce, mai intens.

  • Supa de pui cu castraveti murati

    O combinatie mai putin intalnita intre gustul plin, bogat, de supa de pui cu cartofi si aciditatea acrisoara a castravetilor murati in otet sau saramura. Reteta pentru zilele reci de iarna pe care probabil nu o stiati pana acum.