Prevenirea bolilor alergice

prevenirea boliilor alergiceExista doua tipuri de reactii alergice:
1. Alergie generalizata acuta, cum este socul anafilactic, produs ca urmare a introducerii de alergene printr-o intepatura accidentala de insecte (albina, viespe), consecutiva injectarii unor substante medicamentoase (antibiotice, medicamente iodurate de contrast radiologic) sau ca urmare a inocularii cu unele saruri sau vaccinuri.
2. Alergie locala, conflictul de intoleranta fata de alergen, avand loc cu predilectie la nivelul unui tesut sau organ.
Se disting boli alergice umorale si tisulare.
Cele umorale, cu anticorpi in circulatia sanguina, manifestandu-se brusc sub forma de criza in urma unui contact scurt si recent cu alergenul (substanta declansatoare). Manifestarile sunt de scurta durata si dispar fara urma.
Bolile alergice tisulare, cu anticorpi localizati numai in celula, apar progresiv in urma contactelor repetate sau prelungite intre piele si un agent cauzal, ele durand mult timp. Exemplu: eczema mainilor gospodinelor, care apare in contact cu detergenti. Asemanatoare este si dermita profesionala la coafori datorita vopselelor, sau dermita la tamplari datorita lacurilor de lustruit.
Fenomenele generale care insotesc manifestarile alergice sunt: stare proasta, cefalee (migrena), febra usoara.
Orice manifestare poate apare in crize care fie ca dispar rapid sau recidiveaza mai multe zile, fie ca imbraca o repetare periodica, uneori distantata la ani de zile, asociate uneori cu urticarie obisnuita.
Pentru prevenire se va pune accentul pe masurile de ordin general: cercetarea conditiilor de mediu si combaterea factorilor nocivi prin masuri de protectie. Se vor evita abuzurile de medicamente si mai ales automedicatia. Pe cat posibil, se va evita folosirea in exces a produselor cosmetice.
Masurile igienico - dietetice se vor orienta spre combaterea sedentarismului, evitarea exceselor alimentare, a celor de condimente, abuzurilor de alcool, de bauturi exitante (cafea, cacao, ceai), a regimurilor monotone, carnate, alimentelor conservate. Utilizarea seroterapiei se va face cu prudenta folosindu-se metode de desensibilizare.
Tratamentul este specific (cauzal), prin combaterea cauzelor si nespecific (simptomatic), mai ales in crize, prin combaterea simptomelor, chiar daca nu s-au identificat cauzele. Cauza trebuie eliminata fie prin impiedicarea bolnavului de a veni in contact cu cauza declansatoare (alergenele), fie evitand alergenele, prin purtarea unui sistem protector: masca respiratorie pentru filtrarea aerului, manusi de cauciuc.
Daca este imposibil, atunci se vor folosi metode de desensibilizare specifice, prin administrarea unor doze foarte reduse si progresiv crescande din alergenul identificat ca patogen.
In ambele cazuri este necesara descoperirea alergenilor, lucru posibil prin efectuarea unui chestionar amanuntit si complet al bolnavului - ancheta alergologica. In acest scop sunt importante: frecventa meselor, regimul alimentar preferential, influenta anotimpurilor, a mediului, genul de munca, medicamentele uzuale.
Trebuie de asemenea retinute si problemele psihologice familiare si profesionale, existenta alergicilor familiali, agravarile legate de locuri sau de imprejurari, caracterul acut, cronic sau recidivant al afectiunii.
In acelasi scop sunt necesare unele exploatari biologice generale ale organismului (radiologice, probe hepatice), dar si exploatari specifice: testele cutanate de sensibilitate, prin punerea organismului alergic in contact cu un alergen - aliment, corp chimic, polen, par de animale.
Se mai pot da regimuri dietetice de proba cu sau fara alergenul alimentar urmarit notandu-se raportul dintre aliment si acces.
Tratamentul simptomatic se face prin folosirea unor medicamente ca: hiposulfitul de sodiu, magneziu, feniramin, care pot da rezultate si in scop preventiv al crizelor.
Se mai pot folosi unele preparate cu efect antiinflamator, cum ar fi derivati ai cortizonului, care au o actiune temporara si necesita supraveghere medicala.

Domnica Ioana Lazar
Ianuarie 2005

Articole asemănătoare