Fasolea, de ce un super-aliment?


Fasolea a fost acceptata unanim ca cel mai important substituent pentru carne din intreaga lume vegetala. Insa rolul si valoarea sa nutritionala nu se rezuma doar la “ce, sau pe cine inlocuieste” ci are propriile merite.  Unii specialisti recomanda chiar si 2-3 portii pe saptamana, in conditiile in care cei mai indulgenti ne sfatuiesc sa consumam fasole macar o data la 7 zile.

Ce determina acest aliment simplu, apostrofat ironic de unii prin expresia “mancarea saracului”, sa fie benefic pentru noi?  Raspunsul ar putea fi formulat in volume intregi, insa pe scurt iata despre ce este vorba.

Afectiunile cronice, precum cancerul, diabetul si bolile, de inima au ceva in comun. Persoanele supraponderale sunt mult mai expuse la astfel de afectiuni, dupa cum indica studiile de specialitate efectuate pana in prezent, insa fasolea se dovedeste un combatant foarte puternic. Desigur, pentru rezultate maxime alimentatia trebuie sa se sprijine pe un stil de viata sanatos.

Chiar si atunci cand oamenii isi permit “de toate”, se intampla ca dieta lor sa fie deficitara in privinta fibrelor vegetale. Putini iau seama la acest aspect, si de obicei se intampla aceasta doar cand apar problemele digestive.  De pilda, un cetatean american consuma in medie numai 15 g de fibre vegetale pe zi.

O ceasca de boabe de fasole gatite, sau doua treimi dintr-o cutie, asigura aproximativ 12 grame de fibre, adica circa jumatate din doza zilnica (21-24 g) recomandata unei femei adulte. Barbatii necesita intre  30 si 38 g de fibre. Potrivit U.S. Department of Agriculture, fasolea ar putea reduce nivelul colesterolului “rau” (LDL) din sange, si prin aceasta rata bolilor de inima.   

Boabele de fasole au in plus fata de carne fitochimicale, anumiti compusi chimici care se gasesc doar in plante. Fasolea contine un numar insemnat de antioxidanti, fiind un remediu in bolile neurodegenerative precum Parkinson and Alzheimer.

Deoarece contine acid folic, fasolea este indicata femeilor insracinate. Ea este cat se poate de potrivita pentru un tranzit intestinal normal si are un continut scazut de calorii.

Sursa foto

I. C.

Articole asemănătoare

  • Dovlecii Casper, un soi alb cu gust dulce

    Daca ne-am obisnuit cu dovlecii clasici, portocalii, cu coaja groasa si tare, de ce sa nu incercam pentru gradina o varietate mai putin intalnita, un dovleac destul de mare (in medie peste cinci kilograme greutate) cu o coaja neteda, de un alb ce poate sa bata spre crem, in functie de sol, soare si perioada anului.

  • Limonada de rodie. Sanatoasa si racoritoare

    Nu punem la socoteala faptul ca multi considera consumul de rodii un lucru trendy in sezonul estival. Mult mai important, in opinia noastra, este ca acest “super fruct” contine de 3 ori mai multi antioxidanti decat vinul rosu sau ceaiul verde.

  • Dovleacul – un aliment de toamna care iti imbunateste sanatatea

    Pe masura ce un anotimp il inlocuieste pe altul, regimul alimentar si preferintele culinare se schimba deopotriva.

  • De ce ingalbenesc frunzele toamna?

    V-ati intrebat vreodata de ce isi schimba culoarea frunzele arborilor de foioase dupa sosirea toamnei? Ei bine, au facut-o cercetatorii care activeaza in domeniul biologiei si au cautat sa dea un raspuns fenomenului.

  • De ce sa introduci sucul de telina in alimentatie

    Sucul de telina este unul dintre cele mai hidratante si nutritive produse cu care ne putem incepe ziua. Planta, folosita din timpuri stravechi in Europa ca leac, nu si-a pierdut nici astazi utilitatea, numarandu-se printre ingredientele autohtone.