Ferula, unul din cele mai neobisnuite condimente

Ferula Asafoetida este o planta intalnita cu precadere in Iran si Afganistan a carei seva devine dupa uscare o masa rasinoasa, de culoare maronie. Judecand dupa aparente, ea ar fi trebuit sa constituie cel mult un furaj pentru animale din cauza mirosului si gustului neplacut, insa experienta a demonstrat contrariul.

Ferula se numara printre cele mai neobisnuite condimente si nu putine sunt retetele din Europa, ca sa nu mai vorbim de cele asiatice, care o includ. In Persia, Ferula a fost utilizata in alimentatie  din timpuri stravechi, fiind denumita “mancarea zeilor”, desigur, ca urmare a proprietatilor sale medicinale. In vremurile moderne, bucatarii francezi presara uneori putina pudra pe plitele cu carne de vita spre a-i conferi acesteia o savoare discreta. 

In Roma antica, asafoetida era pastrata in vase alaturi de muguri de pin, acestia fiind de fapt folositi apoi, datorita aromei imprumutate de la asafoetida, pentru aromatizarea mancarurilor mai delicate. Cand este proaspata, asafetida arata ca o guma rasinoasa de culoare gri, iar cu trecerea timpului capata nuante de rosu si maro. Are un miros foarte puternic si respingator, asemanator cu al usturoiului alterat, desi botanic apartine aceleiasi familii cu patrunjelul. 

Mirosul si gustul dispare, insa, la gatit ramanand doar o aroma ca cea de ceapa. Bucatarii indrazneti gasesc in asafoetida un inlocuitor remarcabil pentru ceapa si usturoi, chiar si pentru felurile de mancare occidentale. Un dozaj grijuliu este insa esential. Desi exista numeroase exceptii, asafoetida este folosita ca un condiment pentru vegetale, nu carne. Vegetarianismul fiind mai raspandit in sudul Indiei decat in nord, aceasta ar putea fi o explicatie a asocierii sale cu bucataria sudica, desi habitatul plantei este in nord.

Ferula asafoetida creste in primii patru ani sub forma unei rozete de frunze iar in al cincilea an, din centrul rozetei se dezvolta o tulpina groasa care ajunge pana la doi metri inaltime. Cand este taiata, din tulpina curge o seva groasa, asemanatoare latexului, care se intareste rapid si se tranforma intr-o rasina aromata. Analizele arata ca planta  se alcatuieste din carbohidrati, proteine, grasimi, minerale, vitamine si fibre. Valoarea calorica este de 297.

Sursa foto

I. C.

Articole asemănătoare